miercuri, 12 octombrie 2011

Planuri...?

Ascult ceva muzica ce'mi starneste amintiri vechi dar placute... si totodata face loc pentru visuri/ganduri de realizat.

Au tot fost o gramada de inceputuri noi... iar in urmatoarele zile va incepe un nou inceput nou.
Unul... mult mai serios, pe termen lung chiar (asta-i partea infricosatoare) dar la prima vedere pare sa prinda un contur chiar frumos ce te face sa vrei sa vezi mai mult.
Sunt multe planuri in cap... o parte deja puse in aplicare.... o parte urmeaza sa se concretizeze in curand... iar o parte asteapta sa fie atinsa.

De curand am semnat un contract cu o firma din Pitesti, iar Luni incep treaba (pretty excited I can say).
Tot de Luni era vorba sa incep si antrenamentele... dar am sa reduc vreo 3 zile si le incep de Vineri. Vin dupa o pauza lunga (2 luni off & on) si am planuri mari si la capitolul asta. Vreau s'o duc la un nivel si mai ridicat decat pana acum... sa'mi ating limitele si apoi sa le depasesc.
De data asta o sa folosesc ceva suplimente... de ceva vreme cercetez netul ca sa vad ce e potrivit pentru ce vreau eu/asteptarile mele. Deja am trecut pe foaie ceva optiuni... urmeaza sa le pun in balanta si sa iau o decizie.
Ah... trebuie sa'mi cumpar si manusi noi :P (cele vechi sunt mai mult decat muncite dupa mai bine de 2 ani).

...iar in paralel cu toate astea, merge si Masterul... sper sa fie totul ok (adica... trebuie!).


Habar n'am... dar stiu ca vreau sa fac sa iasa frumos! (totul) :)

marți, 23 august 2011

Climbing a goal

Ah... după mai bine de 2 ani am prima postare (mai lunga de 3-4 randuri).
Let's see if I still have it...

Vreau sa vorbesc despre ce-am facut acum aproximativ o luna... dar voi incepe printr-o serie de intrebari:
Tu ce ai fi in stare sa faci pentru a-ti atinge un obiectiv? Un scop? Un vis?
Ajungi într-un punct in care fizic crezi ca nu mai poți, dar daca treci de aceasta limitare ai doar doua direcții: esec (decadere fizica + mentala) si succes (decadere fizica dar invinsa cu ajutorul mentalului).
Din punctul meu de vedere ambele sunt life changing ways.

Pentru anul 2011 mi-am setat niste obiective/challenge-uri pentru a-l face ceva mai interesant, iar unul dintre obiective a fost urcarea pe Varful Moldoveanu (adica ce-am facut acum aprox. o luna).

S-a intamplat in ultimul weekend din Iulie, imediat dupa licenta (de altfel un motiv foarte bun de "excursie").
Sambata dimineata am plecat din Pitesti (14 persoane la numar), am ajuns la locul cu pricina si am montat tabara de corturi undeva intre Piscul Negru și Cabana Capra.


Dupa ce am instalat corturile, dupa ce-am făcut micul foișor si dupa ce ne-am acomodat cu locul am zis sa urcam pana sus la Bâlea Lac pentru o mica plimbare + recreere (de dinaintea traseului ce urma sa fie făcut Duminica).
In urcusul spre Balea am facut si o mica intrecere cu masinile ce-ti ofera o mica doza de adrenalina (n-a fost rau deloc)... iar intr-un final am ajuns la Cota 2000 si apoi la lac.

Destul de racoare sus la Balea (daca erau undeva la 10'C), noroc c-aveam măcar windstopper-ul la mine. De peisaje nu mai vorbesc, dintotdeauna zona Bâlea a fost fascinanta... iar daca este fascinanta unde tot turistul poate sa ajungă cu masina, imagineaza-ți cum este sus pe creasta unde civilizația nu ajunge (din fericire) si pur si simplu treci intr-o alta lume.

In final ne-am intors la corturi, am pus de mancare... vremea destul de instabila (ploua cu orele... statea cu orele) iar spre dimineata (cam de la 2-3 a.m.) a inceput si vantul sa bata destul de tare. Sambata am fost avertizati de cei de la Salvamont ca e riscant sa urcam pe varf deoarece se anunta ploi cu descarcari electrice.


Dar in fine... a venit Duminica dimineata, ne-am trezit... am mancat putin si am pornit spre traseu (cu masinile pana la Capra iar de acolo a pièd), vantul in continuare batea foarte tare si rece.

Am urcat prima portiune pana la Fereastra Zmeilor (ascensiune de la 1600m la 2200m), destul de grea urcarea (deja gafaiam puternic... nu stau foarte bine cu rezistenta), iar de acolo incepe mersu' pe creste si prin vai (3 pasi de moarte, Nerlinger... pana la Vistea Mare si apoi varf) (traseul este foarte lung si mereu urci si cobori).

Ceea ce poti sa vezi de pe creasta este incredibil, din păcate nu am avut timp sa fac mai multe poze fiind mereu în miscare (traseul este de 2 zile in mod normal... noi am tras mai tare ca sa-l facem într-una singura, so... ne cam grabeam mereu; dar vreau sa-l mai fac o data si sa stau pe el 2 zile sa am timp sa vad mai multe and actually enjoy it to the fullest).
De-a lungul traseului sunt destule cruci/monumente/locuri comemorative astfel incat nu prea-ti da voie sa uiti unde esti si-ti spune sa casti ochii daca nu vrei sa-i acompaniezi pe cei in memoriam s-au ridicat/insemnat acele locuri. Nu toti care au pierit pe traseu sunt amintiti, deci persoanele sunt mult mai multe decat monumentele. Asta a fost o mica paranteza... acum revenind la traseu:

Am mers aprox. 2 ore fara apa (destul de challenging) pana cand am gasit un izvor, refill-ul cu apa a fost mana cereasca. Apoi am mai mers undeva la 2,5h pana la urcarea Vistea Mare, ultima mare urcare spre varf, foarte obositoare de altfel. In vreo 45min am facut urcarea, urmand trecatoarea Vistea Mare (de asemenea un loc unde au murit ceva persoane si unde trebuie sa fii atent unde pui piciorul/mana).
In poza de mai jos se poate vedea trecătoarea, si marcajul traseului pe unde se face urcarea sau coborârea (in functie din ce directie vii).
Intr-un final, am traversat trecatoarea... am mai mers vreo 10 minute si am inceput sa vedem cum din fata de pe un varf se ridica si flutura in vant steagul Romaniei (a fost un sentiment destul de frumos... adica foarte placut :P).

Si DA... eram pe acoperisul României! (după 5,5h... un timp nu foarte rău)



















Apoi bineînțeles ca a urmat întoarcerea (unde în mod curios am făcut 6h) plus multe alte detalii de spus... dar ar face post-ul foarte lung.
A fost un traseu extrem de obositor, destul de dificil... dar extrem de frumos (+ ca am avut mare noroc cu vremea).

Categoric a meritat efortul.
Ma voi întoarce pe acest traseu.


P.S. am vazut capre negre pe traseu :P

vineri, 19 august 2011

Is it really a rebirth?

Am modificat cateva detalii in care acum pot spune ca ma regasesc.

O noua postare (clar mai lunga & detaliata) va urma intr-una din zilele urmatoare. Voiam sa postez inca de ieri (Joi) dar activitatile planificate + ivite nu mi-au lasat timp decat pt mici modificari ale design-ului.


To be continued...